Urâm...iubim

Urăsc prezentul...

Urăsc această clipă, infimă in comparaţie cu timpul, însă vitală în comparaţie cu viaţa... Ce înseamnă prezentul?? nici a milioana parte dintr-o secundă.... însă capabilă sa-ţi schimbe viaţa radical.. o singură hotărâre greşită, şi nimic nu va mai fi ca la început...

Urăsc tercutul...

Un abis, o prăpastie fără sfârşit... Un imens ocean al amintirilor, greşelilor al cărui valuri se izbesc de malurile vieţii tale şi asa abrupte de furtunile problemelor, care nu se sfârşesc niciodată... Şi nu este nici un reflux, sânt doar valuri nebune ce sfâşie neâncetat ţărmul, viaţa...

Urăsc viitorul...

Necunoscutul niciodata nu inspiră încredere. A nu şti ce va fi mâine inspăimântă, iar o simplă întâmplare, poate să năruie toate planurile, asemeni unei căsuţe din chibrite.

Iubesc prezentul!

O clipă enigmatică, unică, ce trebuie preţuită mai mult ca platina.Doar această clipă poate să te facă să realizezi ce într-adevăr inseamnă viaţa, ce înseamnă să trăieşti cu adevărat!

Iubesc trecutul!

Asemeni unui cer senin şi călduros de primăvară te face să uiţi de toate problemele, fiind inundat într-un imens câmp cu flori tu miroşi fiecare floare, ce simbolizează amintirile dulci

Iubesc viitorul!

Iubesc sa visez, ele ne fac viaţa mai colorată, mai frumoasă... Noi posibilităţi te aşteaptă la fiecare pas, noi încercări şi noi victorii!

Urâm sau iubim??

De fapt, noi începem să preţuim viaţa doar în ultimele minute, întelegem ce iubim, ce urâm, insă deja prea târziu să schimbăm ceva... Mereu ceva ne prepcupă, mereu sântem nemulţumiţi, visăm la ceva irealizabil, şi ne plângem că viaţa e dură...

De fapt, noi nici nu observăm cum curge ireversibil nisipul din clepsidra vieţii, şi nu realizăm de fapt că cele mai frumoase clipe le trăim în fiecare zi, alături de cei dragi.